Guden Tag dragul meu văr.
De la început îți pot spune, că sunt bine sănătos, ceea ce vă doresc și vouă la întreaga familie. Află că am primit scrisoarea aia deșteaptă - pariu că nu ai conceput-o tu. M-am bucurat foarte mult, să aflu mai multe despre voi și mai ales despre tine, că te-ai descurcat să te însori cu o madonă a l-a. Hai recunoaște! Ea a scris! N-ai tu cerneală-n stilou, să așterni pe hârtie, vorbe care să te ungă la suflet. Te-a pus necuratul, să-mi trimiți poză de la nunta ta. E na! Află, că în momentele de tristețe - nu sunt de fier, mă uit la tine și râd pe săturate. Lângă mândrețea aia de fată arăți ca un papițoi. Ce-o fi văzut la tine mă? Îți urez casă de piatră, sănătate, fericire, D-zeu să fie stânca voastră și nu călca pe bec. Gata! Acum ești bărbat însurat. S-a terminat cu curvăsăreala.
Îți aduci aminte de ultimul revelion pe care l-am petrecut împreună? Ehe! N-am putut, să-ți spun, când fug din țară. Nici mama nu a știu, nici pământului și nici măcar eu nu știam, că am puterea asta. Cine a crezut, că vom avea libertatea mult dorită de neamul românesc? Am stat zi de zi lipit de radio. Ascultam Vocea Americii, Europa Liberă, să aud ce se mai petrece în țară. Rație la pâine, rație la ulei, rație la... Of! Hahana! Și aici sunt fugitiv, dar mai străin eram în țară. Îmi pare bine că am plecat, că astfel aș fi ajuns șomer și stăteam acasă ca un erou.
Eu deocamdată o duc bine. Am cerut azil politic și aștept actele, să pot începe munca. Stau la un hotel pension împreună cu, câteva familii de români. Am muncit puțin într-o măcelărie, dar mă cocoșa munca. 14 ore pe zi? M-am lăsat de sportul ăsta, că intram în spital. Frig, umezeală, miros de mortaciune, șortul din zale de 20 de kile, mănușile 5 kile. Mai rău ca la canal.
Acolo unde am cerut actele, mi-a spus că pot să fac cursuri de calificare. M-am interesat și în tâmplărie se plătește cel mai bine. Pupa-l-aș pe bunicu' în groapă, că el era dulgher și m-a învățat meserie. Ție nu ți-a plăcut. Na! Acum erai aici cu mine. Când ți-am zis "Hai mă!", mai ți minte ce mi-ai spus? "Eu nu îmi părăsesc patria!", utecistu' lu papuc ce ești. Ai râs de mine. Am aflat. Dar uiți de la câte corvoade te-am scos în armată. Bă, n-ai dat la lopată o zi.
Mai fac o ușă, mai o bancă, scaune și așa supraviețuiesc. Da cine o să fie legal în Austria și cu loc de muncă asigurat, după terminarea cursului, îm? Eu! Că am riscat pe barba mea și peste 20 de ani, vedem cine râde de cine. Tu oricum vei râde de orice, de orice.
Și uite vere dragă, că după 5 ani, sunt legal din cap până-n picioare, cu servici, apartament închiriat doar pentru mine. Nu vreau balamuc. Am răbdat destul. Stai la rând la bucătărie, trezește-te din timp, să intri primul la baie, sau fă duș după 1 noaptea. Nu se poate așa ceva. Chiriile sunt scumpe, e adevărat, dar mai mult contează liniștea sufletească, să știu că am un loc al meu, unde nu mă deranjează nimeni și să umblu în curu' gol când am chef. Numai că... mi-i sufletul trist. Sunt singur. La vremea asta mama îmi pregătea nunta. Mama ei de viață, că nu le poți avea pe toate. Îmi este dor de Dunăre, să fug cu, colegii la scăldat. Aici sunt înconjurat numai de munți. Nu tu un rău, nu tu un lac. Asta e.
Traiul aici e bine. Magazinele sunt pline, nu ca la noi când eram mici. Am de toate, nu mă plâng. La muncă mă tratează ca pe unul de-al lor și când ne mai adunăm la o bere, mă întreabă mereu, dacă îmi este dor de casă. Da! Cum naiba să nu-mi fie dor!? Ai văzut ce mașină i-am luat lu tata? Mâna a doua da merge brici. Se dă golan fratimiu prin cartier după gagici. Așa mândru conduce, de parcă a fost fătat (iartă-mă măicuță!) în audi. Imediat după revoluție mi-a scris tata și mi-a spus că, l-au luat pe sus la secutitate și l-au obligat să se dezică de mine. Bine a făcut, că, cine știe ce se alegea de mama și frățiorul meu. Când am vorbit prima dată cu el la telefon, îmi cerea scuze și plângea, și-mi spunea "iartă-mă flăcău, da n-am avut încotro." Și iar plângea, și iar îmi cerea iertare. Ai râs nedebnicule când ai aflat, dar n-ai stat, să judeci la rece. Tu ca întotdeauna să râzi și să arăți cu degetul. La tine nu te-ai uitat că îți lipsesc 2 degete din frunte. În 2, 3 ani îi aduc la mine în vacanță. Să nu zici nimic, că vreau să fie o surpriză. Vezi că am trimis la ai mei câteva poze cu mine, să vezi ce meclă am. Apropo. Am auzit, că ai ajuns antrenor renumit în artele marțiale și că dai clase la ciudați. 100 lei oră? N-ai taine! Dar adulți aminte, că pe vremea când eram în țară, eu îți dădeam lecții de karate, să nu uiți cumva asta.
Am să închei în coadă de pește, că nu știu cum altfel.
Salutări și urări de bine, sănătate, fericire și mult succes familiei Guldenburg cum o numești tu. Aștept vești de la tine. Nu ai idee, cât de mult mă încălzește, când primesc câte o scrisoare de la mămica. Aștept.
Leben sie wohl!
"Aud wiedersehen!", David
25.04.1991
© 1991 Constanța Dorina Dobrescu