Crăciunica stă să crape și sunt pregatit pentru ziua cea mare. Crăciunul! Am dus-o greu în întunecimea cutiei de carton, în care am zăcut încă un an, dar a meritat, să îndur într-o casă de oameni civilizați, în care trăiește o matracucă de pisică, ce tot anul mi-a dat târcoale și lăbuțe, și cu o fufă ce, ciripește 23h34’54’’ din 24h. Zău! Am lăsat baltă orice recurs și am decis, să nu mai opun rezistență și să plec crenguțe mele țepoase.
Nu v-am spus cine sunt. Sunt bradul acela, ce acum 2 ani a fost dat în judecată cu tot cu mâță și păsăroi și cu toții am fost condamnati. Eu am depus recurs, dar s-a ales praful de el.
Pentru anul acesta, pe tot parcursul exploziei florilor crăciunicii, m-am hotărât, ca în fiecare zi, să spun rugăciunea pentru copii, Înger, îngerașul meu.
Așadar! Prima zi!
Înger, îngerașul meu,
Ce mi te-a dat d-zeu,
Eu sunt mic, tu fă-mă mare,
Eu sunt slab, tu fă-mă tare
Și-n tot locul mă-nsoțeste
Și de rele mă păzește.
Mmmm! Dacă stau eu așa puțin și mă gândesc, tu măi îngerașule, unde D-zeu te-ai ascuns? Că io sunt mic, dar pesemne tu ești și mai mic, și nu văd eu, cum ai să mă faci mare. Și dacă tot ești minuscul, nu te văd eu în stare, să mă mai faci și tare. Hai să fim serioși! Poate doar să te ți după crăcile mele. Numai că, cineva acolo sus, a uitat, să ne facă prezentările, să te desemneze mie. Asta să fie problema? D-aia nu te văd? D-aia nu te simt? Of mai îngerașule, of!
A ll-a zi!
Înger, drăcuşorul meu,
Ști că fac doar ce vreau eu,
Întotdeauna eşti cu mine
Şi mă-mpiedici să fac bine.
Între toţi eu sunt mai mare,
Sunt mişto, sunt cel mai mare.
Tu în tot locul mă însoțești,
De poliţie mă fereşti.
Drace, copilaşii tăi,
Fie îngeraşii mei,
De la vorbe până la fapte,
Până-n ceasul cel de moarte..
M-am decis, să schimb puțin rugăciunea, poate m-o auzi naibi îngerul meu păzitor, sau poate un altul, că sunt o groază ce roiesc în preajmă. Îi simt! N-am noroc. De când PP (polipropilena, parcă) m-a "turnat", n-am avut noroc și pace.
A lll-a zi!
Îngere unde mi-e capul?
Vinul prinde să mă-mbete;
Am băut cât opt,
Si totuși, mor de sete!
Îngere, îndură-te și schimbă
Dunărea în vin degrabă,
Tot nu ai acolo-n ceruri, altă treabă.
Și-apoi fă-mă Marea Neagră,
Dunărea s-o-nghit pe toată
Pe trei guri, pe câteșitrele, deodată!
M-am făcut mangă de supărare și fără să-mi dau seama, în continuare am “intonat” altă rugaciune. S-o supăra oare? Ce mai conteaza!
“Ș-așa-s mic și pricăjiiit!
Cin’ să mă mai vază oareeee,
Pe cărarea dintre munți,
Un’ domnița-i în picioareeeee! Măi tată măi!" îngâna bradul în barba lui de plastic.
A lV-a zi m-am rugat pentru îngerașul meu!
Și dacă vă spun, că mi-a fost repartizat un îngeraș, o să mă credeți? Am primit ţidulă! E încă pe băncile școlii, d-aia încă nu a ajuns la mine. O daaa! O să fac echipă bună cu el. O să termine ASE-ul, așa că voi acționa pe cale juridică recursul amânat. O să..! Ce mai?! Și ce este cel mai important: mă voi ruga mereu pentru el.
Înger îngerașul meu,
Să ai parte de vacanță,
Din două-ți fac un semestru,
Iar din tine un maestru.
Fără școală, fără teme,
Fără mate și probleme.
Nota-i mica, ți-o fac mare,
Și absențele să zboare.
În tot locul te-nsoțesc,
Și de teze te feresc.
Dacă nu ești tocilar,
Posteaz-o și tu măcar,
Dacă școala e un chin,
Tu dai like, eu zic Amin!
24.11.2020
© 2020 Constanța Dorina Dobrescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu